- Ne-au vazut!!!
Ne-au vazut!!! Urla Eu ca in agonie, in timp ce El, la randul lui, isi
rupea plamanii in cele mai animalice urlete. Noi reusi cu greutate sa se ridice
in galopul celor doi si incepu sa se vaite si sa geama in ultimul hal. Cei doi
se uitara uimiti la el
-Ce are si asta?? Intreba enervat El si Eu ridica din umeri
- Da-l naibii! dobitocul! Acum si-a gasit!
- Ah! Au sa ne
ucida, au sa ne omoare, au sa ne spanzure, au sa ne impuste ca pe niste tradatori! Incepu apoi din nou Eu fara sa il
mai bage in seama pe Noi care se vaita in limba lui de neinteles.
- Si suntem
tradatori! Zise El si il apuca pe Eu de brat. Eu il privi speriat.
-Suntem? Cum
adica suntem?
-Suntem….Amice, nu mai stii?…am fost si noi inrolati in armata lor, am condus
si noi tancurile
-Tu ai condus!
-Si tu ai condus,
si tu ai imupuscat, caci noi toti impuscam si noi toti conducem masini de rabzoi cand este vorba de
Ei. A, da, aminteste-ti, noi am fost in armata si am plecat..am plecat , l-am
intalnit pe nenorocitul asta de Noi, ca sa nu mai stim eu de mine, tu de tine
si noi de Voi. ei, da, am fost si noi in armata!
- Dar acum au
venit sa ne ucida, au venit Voi ca sa ne faca una cu pamantul
- Ah dar nu iti aduci
aminte, Eu, cum ai ucis la randul tau? Si acum e randul nostru sa fim ucisi.
Caci acesti Voi din care am facut si noi parte nu lasa pe nimeni liber o data
ce a dezertat…Ah,si numai tu ai fost, Eu, de vina, caci tu ai dezertat primul, si
apoi cand am dat de Noi am dezertat si eu.
- Eu nu am ucis pe
nimeni!
- Dar ai fost in
armata.
- Am fost pentru
ca erau toti in armata.
- Si ai ucis!
- Nu am ucis!
- Nu ai de unde sa
stii! Caci atunci cand am tras, am tras legati la ochi.
- Eu am vazut!
- Tu nu vezi nici
acum!
- Ce facem? Ce
facem? Urla disperat Eu in putin timp si El tremura infrigurat
-Sa fugim!!
-Unde?
-In strada!
-In strada, sa ne impuste?
-O sa scapam! Sa fugim!! Ori de nu, au sa dea casei foc!
El cu Eu
se uitara dupa el scurt si dadura sa intre la randul lor, dar trapa nu
se mai deschise si degeaba de chinuira sa traga de ea.
-dobitocul! A incuiat! Ne lasa aici sa
murim! Sa ne macelareasca! Sa ne faca
una cu pamantul! Sa plecam.
-Dar daca ne-am preda? Intreba apoi el pe
alt ton
-sa ne predam? Nu glumi, ca stii ca o data
ce ai dezertat si ai apucat alt drum, stii bine ca nu este cale de intoarcere.
- Au sa intelegea
cu siguranta ca si dezertat eu nu reprezint un pericol.
- Voi nu iarta,
nu poti trai ca civil, nu exista civili, exista numai victime, exista numai
militari si prizonieri. Iar tu, El, daca te predai esti numai victima, si eu nu
vreau sa mor
-si unde fugi atunci,
caci de ne prind si de nu ne prind tot acolo este.
-fug de moarte! Fug
de prizonierat! Zise disperat Auzi!!au
distrus bucucataria! Sa fugim de aici!
- Sa fugim! Da!
Cei doi o luara la goana din nou, disperati
si El iesi rapid pe usa din spate. Eu se intoarse ingrozit cand auzi usa
trantindu-se si dadu sa iasa la randul lui pe usa, dar cand apuca clanta isi
dadu seama ca este incuiata. Lovi cu piciorul in usa, urland scurt, apoi se uita
in spate ingrozit si vazu cum sare in aer
camera de langa, o mica sufragerie, cum bucati de scaun, schije de lemn se imprastie la picioarele lui.
-ah! Tu si cu Noi, si cu Voi, ce nenorociti!
Disperat se indrepta spre partea cealalta a
casei, spre niste scari care duceau ajungeau intr-un pod inalt. Sub picioarele lui Eu treptele pareau ca se rup
si scartaiau infiorator la fiecare pas. Se rupsera doua, si cazu la pamant apoi
din nou dadu sa urce. In clipa
aceea intrara daramand peretele zeci
de soldati, cu mitralierele gata de
tragere.
-stai!Un pas mai
faci si va fi si ultimul! Ramai pe loc! Coboara! Urla
un colonel care iesi in fata si il privi pe Eu, care ingheta.Zambind satisfacut
colonelul isi mangaie mustata mica. Langa el aparu El imbracat intr-o minunata
uniforma cu epoleti aurii.
-Generale…ordinele dumneavoastra. Se adresa
colonelul cu mustacioara lui El.[...]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu