Clepsidra

Ploua.
Timpul imparte dimensiuni
In himere,
Nisipul se-agita pe pleoape
Si-apoi, ca din ape,
Se-aseaza pe buze tacute.

Clepsidra se scurge,
Si ploua cu sange.
Lacrima-nalta se-ndoaie si strange
In ceara ei neagra
Aleile timpului, o strada pribeaga.

Ploua cu praf.
Dintii scrasnesc
In gura uscata.
Limbi se-mpletesc
Si canta tarziu
Oda trista, ecou de pustiu.

Timpul se-aduna 
Ceasurile bat.
Mi-e teama de praf
De nisip! Cum strabat
Picaturi de minute
Clepsidre marete 
Cu iz de carbune.

                                                       © Marculet-Petrescu Cristina