Intre
cercuri de lumina
Nori
invaluie copacii,
Si la
margine de lacuri
Ape bat in
linisti ape.
Cercuri
mari si destramate
Se intorc
la nesfarsit
Tesand fara
cumpatare
Ochi
de-apus, de rasarit.
Din a
cerului intoarceri
Se rasfrang
asupra apei
Cercuri
mici de valuri dulci,
Cercuri
dulci nemasurate.
Se-oglindesc
fara-ncetare
Ochi
deschisi de macrocosmos
In a
lacului suflare
Tremurand
intimidate.
Suntem
irisii de ceruri
Suntem
irisii de ape,
Unduindu-ne
in cercuri,
Oglindindu-ne
in toate.
©Marculet
Petrescu Cristina
http://cristinamarculetpetrescu.blogspot.ro/p/poezii.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu