Suferinta se domolise in mine, acum ramasesera numai urmele zimtilor ce ma sfasiasera, ramasese numai ecoul stridentei dureri in simtirile mele.
M-am intors.
Am tresarit la vederea cruzimii ce avusese loc in spatele meu, am tresarit la imaginea ruginii ce acum se revarsase peste asfaltul lucios. Lantul zacea rupt la pamant, inecat in propia-i rugina, sfartecat de nemilosul pinion, intins de diabolica pedala.
Am tresarit.
L-am privit direct in ochi, pe calau, si cu limba scartaitului adanc, cu suferinta lantului in agonie, i-am spus :
« Tu n-ai sa ajungi in rai.»
http://
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu